Guvernul României a aprobat oficial planul bugetar 2025, stabilind un deficit bugetar estimat la 7% din PIB. Această decizie vine într-un context economic complex, în care autoritățile încearcă să găsească un echilibru între necesitatea de a susține cheltuielile guvernamentale și imperativul de a menține stabilitatea economică și sustenabilitatea financiară.
Noua proiecție bugetară reflectă o serie de măsuri economice menite să stimuleze creșterea economică, să sprijine proiectele de infrastructură și să asigure fonduri pentru domenii prioritare precum sănătatea, educația și securitatea națională. Totodată, acest nivel de deficit atrage atenția asupra presiunilor legate de datoria publică și de relația cu instituțiile internaționale de finanțare.
De ce un deficit de 7%?
Potrivit explicațiilor oferite de Ministerul Finanțelor, acest nivel de deficit bugetar este considerat necesar pentru a susține proiectele aflate deja în derulare și pentru a permite continuarea unor investiții publice critice. Printre acestea se numără extinderea rețelei de autostrăzi, modernizarea spitalelor și digitalizarea administrației publice.
Totuși, un astfel de deficit rămâne peste nivelul recomandat de Comisia Europeană și ar putea pune presiune pe ratingul de țară, în lipsa unor măsuri clare de ajustare fiscală în anii următori.
Structura veniturilor și cheltuielilor bugetare
Veniturile fiscale estimate în 2025 sunt în creștere față de anul precedent, datorită evoluției favorabile a PIB-ului nominal, reformelor din zona ANAF și îmbunătățirii gradului de eficiență fiscală. Se mizează totodată pe încasări mai bune din accize, TVA și contribuții sociale.
Pe partea de cheltuieli guvernamentale, cele mai mari alocări vizează:
-
Educația și sănătatea – peste 20% din bugetul general;
-
Proiectele de infrastructură, cofinanțate din fonduri europene;
-
Plățile aferente cheltuielilor sociale, inclusiv pensii și ajutoare;
-
Serviciul datoriei publice și dobânzile asociate.
Perspective și riscuri economice
Adoptarea acestui plan bugetar 2025 vine într-un moment în care economie românească se confruntă cu o serie de provocări. Deși prognozele indică o creștere economică de peste 3,5% în 2025, inflația rămâne ridicată, iar evoluția balanței comerciale este vulnerabilă din cauza importurilor masive.
Principalele riscuri includ:
-
O eventuală creștere a dobânzilor la nivel internațional, care ar afecta finanțarea externă;
-
Întârzierea reformelor din sectorul public, ceea ce ar agrava presiunile pe cheltuieli;
-
Posibile tensiuni sociale legate de distribuirea fondurilor sau de măsurile de austeritate viitoare.
Ce spun experții economici
Consiliul Fiscal și mai multe instituții independente au atras atenția asupra necesității unui plan clar de ajustări structurale care să reducă treptat deficitul bugetar în anii următori. Printre recomandările experților se numără:
-
Îmbunătățirea colectării taxelor;
-
Creșterea gradului de digitalizare a politicilor fiscale;
-
Reformarea cheltuielilor recurente din administrație;
-
Recalibrarea sistemului de pensii și alocări sociale.
De asemenea, o mai bună transparență bugetară și consultarea publică în elaborarea bugetului sunt esențiale pentru creșterea încrederii în politicile economice ale guvernului.
Fondurile europene – sursă esențială de echilibrare
O componentă-cheie în sustenabilitatea financiară a bugetului din 2025 o constituie fondurile europene. Guvernul estimează că peste 20% din bugetul pentru investiții va fi acoperit prin proiecte europene, în special prin fondurile structurale și PNRR.
Acest lucru va permite evitarea unei creșteri și mai mari a datoriei publice și, în același timp, va contribui la modernizarea infrastructurii, tranziția digitală și eficientizarea administrației publice.
Măsuri complementare și politici monetare
Pe lângă politicile fiscale, BNR joacă un rol important în menținerea stabilității macroeconomice. În 2025, banca centrală continuă o politică prudentă de dobânzi și lichiditate, menținând o colaborare strânsă cu guvernul pentru a limita efectele inflației.
Politicile monetare rămân astfel un instrument de reglare fină în gestionarea echilibrului între stimularea creșterii și controlul deficitului.
Adoptarea planului bugetar 2025 cu un deficit bugetar de 7% reflectă o decizie strategică, menită să mențină un echilibru fragil între dezvoltare și precauție fiscală. Deși sustenabilitatea pe termen mediu depinde de implementarea unor reforme economice și de atragerea eficientă a fondurilor europene, direcția actuală confirmă angajamentul pentru investiții și redresare economică.
În acest peisaj complex, o gestionare eficientă a resurselor, combinată cu transparență, responsabilitate și dialog, poate consolida perspectivele economice ale României în anii următori.
